 |
În
ultimul secol, despre populaţiile româneşti risipite în afara graniţelor
s-a scris mult, inegal sub aspect valoric şi eterogen ca modalitate
de abordare a chestiunii. O mulţime de broşuri concepute sub presiunea
celor mai diverse imperative istorico – politice, culegeri făcute
de diletanţi, ori compuneri pline de avânt, scrise, însă, cu dificultăţile
inerente celui nevoit să reinventeze, pe cont propriu, scrisul în
româneşte stau alături de o serie de studii responsabile şi de câteva
colecţii de texte făcute cu profesionalism, dar care, din păcate,
au devenit astăzi adevărate rarităţi bibliofile şi, în consecinţă,
sunt prea puţin cunoscute publicului larg. |
| |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
Otilia Hedeşan, Mă razumeşti, fata mea…, Note de teren pe Valea Moravei, Bucureşti, Paideia, 2007, 345 p. + cd. |
||
|
Organizat
în jurul unei expresii emblematice a nevoii de a verifica dacă informaţiile
comunicate cercetătorului sunt recepţionate de acesta în sensul lor
propriu, volumul prezintă şi comentează o serie de interviuri realizate
în cursul lunii august, 2002, la Trežnjevica, pe Valea Moravei (în Serbia).
|
||
| mai mult >>> |
| Dacă n-ar vu fi nu s-ar vu povesti…, Antologia povestitorilor români din Ungaria, Ediţie de Florentina Leucuţia şi Mihaela Bucin, Cuvânt înainte de Otilia Hedeşan, Glosar de Florentina Leucuţia, Bucureşti, Paideia, 2007, 456 p. + cd. |
||
|
Volumul
Dacă n-ar vu fi nu s-ar vu povesti… reuneşte basmele culese de la Vasile
Gurzău, Teodor Şimonca şi Mihai Purdi ─ povestitori originari din diverse
sate din Ungaria ─ în deceniile şapte – opt ale secolului trecut. |
||
| mai mult >>> |
| Oana Florea, Otilia Hedeşan (coord.), Nicoleta Muşat, Corina Popa, Vlad Riteş, Monica Vlad, Teren etnologic în Ungaria, – Un jurnal la şase mâini – editurile Marineasa, din Timişoara şi Martor, editura a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti + cd |
||
|
În
august şi în decembrie 2006 proiectul nostru a girat două campanii de
teren în Ungaria. Prima, derulată în satele Micherechi şi Chitighaz,
a fost dedicată unei familiarizări cu terenul şi s-a centrat în primul
rând pe restituirea unor povestiri de familie. Cu albumele şi cutiile
de fotografii înainte, femeile ne-au povestit despre înaintaşii lor
şi destinele (de excepţie ori comune ale) acestora, despre rudele plecate
de acasă departe, în alte ţări, ori mutate la doar câteva case distanţă,
au invocat întâmplări hazlii sau au descris obiceiuri absolut comune
din satele lor. |
||
| mai mult >>> |
| Timoc. Studii şi articole, Ediţie de Alexandru Metea şi Cosmina Todoca, Prefaţă de Otilia Hedeşan, editurile Marineasa, din Timişoara şi Martor, editura a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti |
||
|
„În
primăvara anului 1941, prizonierii de origine etnică română din armata
iugoslavă au fost predaţi autorităţilor noastre militare. O parte dintre
ei — vreo două mii — au fost cantonaţi în patru sate din apropierea
Timişoarei: Moşniţa, Bucovăţ, Remetea – Mare şi Ghiroda. Dintre aceştia
mai mult de jumătate erau originari dintre Timoc şi Morava, iar ceilalţi
din Banatul iugoslav” — scria Ion Pătruţ în deschiderea articolului
său despre Românii din Serbia, publicat în „Anuarul Arhivei de Folklor”
al Academiei Române din Cluj în 1942. |
||
| mai mult >>> |
| Românii din Timoc, Culegere de izvoare îngrijită de A. Golopenţia şi C. Constate, Cuvânt înainte: Otilia Hedeşan, Postfaţă: Sanda Golopenţia, Ediţie: Nicoleta Muşat, în curs de apariţie la editurile Marineasa, din Timişoara şi Martor, editura a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti. |
||
| Anca Giurchescu, Vlahii din Valea Timocului. Articole, comunicări, video, în curs de apariţie la editurile Marineasa, din Timişoara şi Martor, editura a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti + cd. |
||
| Mirjana Maluckov, Românii din Banat, Traducere de Borco Ilin, în curs de apariţie la editura Paideia, din Bucureşti. |
||